Ca la 23 de ani
16 September, 2009A trecut si ziua mea… a fost frumos, putina agitatie din cauza unor probleme tehnice pe care le-am avut cu usa de la garsoniera, am primit multe cadouri si mai ales.. am vazut (inca o data) ca sunt iubita si ca am tot ce imi doresc. Stiu, nu avem casa noastra, n-am masina, n-am o afacere prospera (inca), dar la ce mi-ar folosi daca nu as avea ce am acum?
Imi aduc aminte ca acum un an scriam un post asemanator, insa pentru 22 de ani…
Contrar asteptarilor, nu ma simt nici mai batrana, nici mai inteleapta, mai trecuta prin viata, mai in masura de a le rade in nas celor mai mici decat mine sau mai experta in a da sfaturi cu greutate. Simt doar ca timpul trece din ce in ce mai repede..ca parca ieri alergam cu mama dupa coronite in clasele primare sau cu tata pe la buletine cand am facut 14 ani. Mi-e greu sa zic ca am 23 de ani, nu stiu cand au trecut, dar ma bucur ca la varsta asta sunt unde sunt. Se poate si mai bine, dar daca le-am avea pe toate de-odata, la ce am mai visa sau pentru ce ne-am mai lupta cu viata?
Comments
La multi ani!
Si.. ia lucrurile pe rand, pastreaza atitudinea asta, ca e buna. :)
Happy aniversary to your blog, also. :)
Thanks :)
Sa te vad la 26 de ani cum o sa fie cand va trebui sa-ti spui varsta… :D
Pana atunci….”La multi ani!” si tot ce iti doresti… :)
la multi ani si din partea mea, chiar daca iti spun cu intarziere.
Cristina, nu stiu cum o sa fiu la 26.. dar nu cred ca o sa vreau vreodata sa dau timpul inapoi. :)
Escu, multumesc. Welcome back.
Mai bine mai tarziu, nu? :) La multi ani, draga Khristine, sa fii sanatoasa si iubita, ca restul se rezolva!
Te pupicesc!
Multumesc, Aimee. Te pup.