Monotonie Virtuala
18 June, 2009Ce te faci atunci cand toate iti merg ca unse in viata reala si nu mai ai prezenta nici macar intentia de a deschide calculatorul? Cum faci sa pastrezi acel echilibru astfel incat sa fii prezent la fel de mult ( sau putin ) in virtual si atunci cand zambesti si atunci cand plangi? Privind putin la inceputurile blogului meu, abia acum reusesc sa inteleg de ce la inceput eram atat de dornica sa scriu, mai mult… si mai mult. Nu era emotia noului, dorinta de a face ceva interesant… era doar plictiseala, lipsa de activitate, diverse suparari care se incapatanau sa ma tina in casa. Iar acum, cand nu mai am nimic din toate astea, mai intru din cand in cand, imi admir design-ul, mai citesc ce am in Blogroll, inchid si imi vad de ale mele. Asa cum mi-am propus dintotdeauna, mi-e greu sa scriu tampenii gen “uite o melodie noua pe Youtube” bla bla. Si nu, nu duc lipsa de subiecte pe care vi le-as aduce la cunostinta sau pe care vi le-as propune pentru dezbatere… insa incep sa vad in ceata scopul internetului din punctul asta de vedere.
Nu e mai frumos sa discuti cu un om fata in fata? Sa te bucuri de un zambet asa cum nu vei putea niciodata sa te bucuri de un emoticon? Si atunci pentru ce sa deschid iar si iar cutia Pandorei cand stiu cu certitudine ca nu imi va aduce nici o implinire. Nu spun ca renunt la blog, din contra… insa incerc pe cat posibilul sa imi scot din cap ideea aia cu “ce e mult e mai bine”. Am sa am zile cand am sa scriu si de 4-5 ori pe zi, sunt convinsa de asta. Dar am sa am si perioade in care am sa aleg sa imi expun ideile altfel decat din taste. Acum cateza minute ma gandeam sa scriu 2-3 randuri, sa-mi cer scuze pentru lipsa si sa va promit o revenire in forta. Dar nu as fi fost “eu”, ar fi fost vorbe de dragul cantitatii, de dragul de a vedea cum arata un nou post.
Lasand la o parte mica mea destainuire, ma gandeam ca zilele astea sa va delectez cu un post dedicat special alegerilor… si mai ales a alegerilor din spatele cortinei. Avand in vedere ca si anul asta m-am legat la cap cu un biroul electoral vreo 2 saptamani, am sa va relatez cateva “patanii” amuzante… dar asta data viitoare.
Comments
fii tu insati. e cel mai bine. politica? tu mai crezi in asa ceva?
Oh, sa nu deschidem subiectul. Da, cred de la 16 ani, o sa cred mereu. Nu ma vad crezand in altceva asa, nu ma vad facand altceva. Am tot scris despre asta. :)
Dar sunt convinsa ca notiunea mea de “politica” nu are nici o legatura cu ceea ce a ajuns ea sa reprezinte azi.
Iti inteleg starea si e fireasca..la urma-urmei avem cu toti alternativa reala de care nu trebuie sa uitam, care trebuie sa-si mentina intaietatea si sa nu ajunga sa se “lupte” cu virtualul pentru suprematie, pentru mai mult timp – ar fi culmea. Desi se poate vedea cat de usor isi “inghite” virtualul victimele, nemestecati..
Te asteptam atunci cand poti, cand ai chef, cu drag, ca si pana acum. Numai bine intre timp, draga Khristine si bucura-te de normalitatea din viata reala.
ba da, sa-l deschidem. chiar crezi ca politica mai inseamna ceva? la noi totul e varza din cauza politicii.
Aimee, multumesc.
Escu, uite de-aia e bine sa faci diferenta intre oamenii politici si politica.. pentru a nu ajunge la afirmatii de genul asta. Stii cat de simplu e sa zici “la noi totul e varza din cauza politicii”?
politica si oamenii politici la noi…sunt aceeasi de 19 ani. nimic nou sub soare…si totul e din vina lor!
Da, asa se vede in exterior. Genul asta de generalizari a fost unul din motivele care m-au impins pe mine spre politica.
crezi ca noi astia care mai scriem pe bloguri nu suntem plini de monotonie? la ce folos ca scriem in fiecare zi, tot in monotonie ne scaldam. mai bine mai rarut, dar mai dragut… parca asa era vorba aia:D
oricum, ma bucur sa te citesc si sa vad ca esti bine… pe curand…
Sufletica, ma bucur ca mai treci pe la minedin cand in cand. :)